Strategie de dezvoltare – Regiunea Sud-Muntenia

strategie

La nivelul Macroregiunii 3, se remarcă Mun.Bucuresti, centru polarizator, care se diferentiaza la nivelul tuturor palierelor, fata de restul macroregiunii, dar care la randul său, inregistreza o serie de disparităti fata de judetul Ilfov.
Judetul Ilffov se remarca printr-un deficit semnificativ la nivelul infrastructurii, economiei si populatiei, fata de mun. Bucuresti.
In cadrul Regiunii Sud-Muntenia, la nivelul tuturor palierelor se observă conturarea a doua zone distincte, partea de Nord fiind mai dezvoltata decat cea de Sud, intre acestea existand disparităti la majoritatea indicatorilor.
Se contureaza o serie de zone cu probleme specifice, dar si cu elemente de poential ce pot ajuta la dezvoltarea acestora.

strategie

Cea mai mare pondere a popuatiei este concentrată în Regiunea Bucuresti-Ilfov, urmată de judetul Prahova (24,9% din populatia regiunii), iar cea mai mică în judetul Giurgiu (8,6%). Cea mai mare parte a populatiei este concentrată în mediul rural (jud. Giurgiu si Dâmbovia, cu 69% ), exceptie făcând Regiunea Bucuresti-Ilfov, care se remarcă prin cea mai mare pondere a populatiei din mediul urban (91,9%). Cea mai mare valoare a raportului de dependentă demografică este localizată în judetul Teleorman (0,72), care se remarcă si prin scăderea accentuată a numărului de locuitori (-10%)
Cele mai mari valori ale densitătii drumurilor publice s-au înregistrat în judeţele Argeş (50,9 km/100 km²), Prahova (46,8 km/100 km²) şi Dâmboviţa (46,1 km/100 km²), iar cele mai mici valori în judeţele Călăraşi (25,9 km/100 km²) şi Ialomiţa (25,9 km/100 km²). Potenţialul solar al regiunii Sud Muntenia este unul dintre cele mai ridicate din România, mai ales în partea de sud a acesteia (judeţele Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi).
Cel mai mare grad de ocupare cu infrastructură socială a Macroregiunii 3 îl prezintă municipiul Bucureti

strategie

În cadrul Regiunii Sud-Muntenia se observă existența a două zone distincte, partea de N, care se remarcă printr-o concentrare a terenurilor agricole productive, de natura fructelor, legumelor, viilor si a zonelor cu industrii diversificate, si partea de S, cu o pondere mai mare a terenurilor agricole productive (cereale) si a zonelor monoindustriale. Între aceste 2 zone există disparități la nivelul indicatorilor economici.
Se pot delimita o serie e zone cu probleme specifice, dar si cu elemente de poential ce pot ajuta la dezvoltarea acestora. Observăm dezvoltarea sectorului cuaternar în partea de N a macroregunii, dar mai ales în Regiunea Bucuresti-Ilfov, care se remarcă si printr-o puternică dezvoltare a sectorului tertiar.
Tot în partea de N observăm o concentrare mai mare a resurselor turistice, dar care prezintă si probleme la nivelul infrastructurii tehnice specifice turismului.
În partea de S se înregistrează un grad ridicat al somajului, în special în judetele Teleorman (rata somajului 10,66) si Ialomita(8).

strategie

Indicatorii analizati pentru orașele studiate din Macroregiunea 3 sunt:
1. Număr locuitori
2. Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă
3. Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință (% din toralul locuințelor)
4. Dotarea locuințelor cu instalații de încălzire centrală (% din totalul locuințelor)
5. Număr de paturi în spitale la 1000 locuitori
6.Număr de medici la 1000 de locuitori
7. Străzi modernizate (% din lungimea totală a străzilor)
8. Străzi cu conducte de canalizare (din lungimea totală a străzilor)
9.Spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) mp/locuitor

strategie

În Macroregiunea 3 spre București se ănregistrează cea mai mare densitate a traficului rutier și feroviar.Legăturile cu celălalte regiuni/județe ale tării sunt asigurate de axele rutiere, feroviare și aeriene. Legăturile cu teritoriul european sunt facilitate de prezența coridoarele Pan Europene în regiune (coridor navigabil VII- Dunăre, Coridorul IV și Coridorul IX), cât și prezența aeroportului internațional Henri Caondă.
Din punct de vedere al fondului funciar, partea de sud a macroregiunii are o pondere ridicată a suprafetelor arabile (>83% din suprafata agricolă), iar partea de nord este ocupată de fondul forestier (păduri si alte terenuri cu vegetatie forestieră) >30% din suprafata totală a judetului.
Starea proastă a corpurilor de apă subterană se înregistrează pe întreg teritoriul Mun Bucuresti, 50% din suprafata judetului Teleorman si Ilfov, respectiv 30% din Arges afectează grav optiunile populatiei pentru alimentarea cu apă.

DIAGNOSTIC
strategie

SCHEMĂ STRATEGIE
strategie

Realizat: Urb. Amalia Bălescu / urb.peisg.Angela Bușcă

Comments are closed